→ Jep Gambardella: I’m not a misogynist, I’m a misanthrope. ←

Cine este Jep? Este un scriitor de 65 de ani, care a dorit sa ajunga regele inaltei societati. A reusit, dar acest lucru nu-i aduce nicio bucurie. Se simte singur. Inconjurat de prietenii indoielnice, ii place sa dea petreceri la el acasa. Vizavi se afla Colosseumul. Suntem, desigur, in Roma. Filmul incepe pe ritmuri de opera (Dies Irae). Dupa o moarte subita si dramatica, muzica devine pop-dance. Aici ma surprinde burlescul situatiei. O femeie mica de statura priveste oripilata dezmatul de langa ea. Bea dintr-un pahar si, dupa un timp, adoarme. Nominalizat la premiile Oscar, „La grande bellezza” (sau „The great beauty” 2013) este o capodopera. Regizorul Paolo Sorrentino (un interviu aici) vrea sa prezinte conditia umana. De la bucurie, tristete, rautate, bunatate, frivolitate, amagire, prostie, prejudecata si sex, toate acestea ne sunt prezentate laconic si filosofic. Decaderea umana este socanta. Jep, personajul principal, incearca sa se rupa de aceasta realitate. La intrebarea „Ce va place cel mai mult in viata?” raspunde cu satisfactie: „mirosul caselor oamenilor in varsta!” Pare un idealist. Cadrele surprind snobismul personajelor. Revolta lui Jep este traita in taina. Isi propune sa nu mai faca lucruri de care oricum nu se simte atras. Se simte batran. O veste socanta ii va accentua dezgustul asupra vietii. Prima lui iubire, Elisa de Santis, a murit. Totul incepe sa prinda contur. The big thing is love. Jep resimte timpul pierdut in activitati superficiale si priveste deznadajduit viitorul. Toata viata a cautat atentia celor din jur si s-a pierdut in „blah blah blah!” Filmul iti stimuleaza imaginatia. Poate fi urmarit la mall, cu floricele calde si Coca Cola, dar nu va fi niciodata inteles. Are nevoie de liniste si de o minte cat mai limpede.