Zilele trecute, prezent fiind la Iași, Papa Francisc povestește despre un dialog între călugărul Galaction Ilie și un pustnic. Acesta din urmă îl întreabă: “Părinte Galaction, știi când va fi sfârșitul lumii? Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin!… Atunci când nu se vor mai iubi oamenii deloc, cu adevărat, va fi sfârșitul lumii…”

Ce m-a surprins a fost reacția din online. Am găsit mirare și reducere la teorie. Galaction gândea filosofic. Nu cred că își imagina cât de trupească este iubirea. Iubirea este totul și facem orice pentru a avea parte de ea. Din iubire am apărut pe această lume. Mama și-a iubit soțul și am apărut eu. Apoi, totul s-a redus la problemele curente. Părerea mea este că sfârșitul lumii este departe. Este departe și pentru că există răsăritul de Soare. Cine nu iubește un răsărit de Soare sau chiar un apus din Fira (Santorini)? Este departe și pentru că există cireșe. Este departe și pentru că există zâmbete. Este departe și pentru că ne place vinul roșu. Este departe și pentru că există muzică. Este departe și pentru că există frumusețe iar noi nu suntem orbi. Cât despre acele cărări între vecini, în prezent, acest lucru se numește curiozitate. Iar curiozitatea se delectează pe facebook.