Chernobyl, o mini-serie magistral realizată de HBO. Felicitări regizorului Jonah Renck, scenaristului Craig Mazin și echipei care a lucrat la această dramă. 

Da, este o dramă. La final, Superman nu salvează omenirea. Răzbunătorii nu vor face minuni. Totul este la mâna savanților. Nu există dragoni și nici scene lascive de iubire. Există o altfel de dragoste în aceste 5 episoade. Acea dragoste care nu te lasă să dormi până când nu ai în brațe persoana iubită. Dezastrul din orașul Pripeat a reprezentat mai mult de atât. Boala de care a murit bunica mea a fost pusă pe seama acestui eveniment nefericit. S-a întâmplat în august 1989. Desigur, nu a existat o poziție oficială, doar vorbe și atât. Dar, încă trăiesc cu impresia că dispariția celei mai iubite persoane din viața mea a fost cauzată de sovietici. Nu voi cunoaște niciodată adevărul.

Odată cu apariția youtube, am urmărit zeci de documentare despre Cernobîl. Pot spune că seria încheiată în seara aceasta, respectă, cu o acuratețe de 95%, filmările realizate de eroii acelor zile. Da, am fost și încă sunt interesat de dezastrul din 1986. De aceea, urmărind cele 5 episoade m-a cuprins o panică justificată. Oare rușii au remediat problema la toate reactoarele produse de ei?! Putem dormi liniștiti? 

Recomand această serie celor care se consideră rusofili, pe de o parte. O recomand și acelor persoane fascinate de știință, pe de altă parte. Desigur, sunt conștient că seria are și multe lipsuri. Nu cred în dialogul avut de Boris în sala plină cu muncitori. Trei ghinioniști aveau sarcina fatală de a scoate apa din reactor. Nu cred că cei trei bărbați au fost convinși prin vorbe comuniste. Cred că ei au fost mânați de dragoste. Acea dragoste de care vorbeam la început.