Etichete
all quiet on the western front, fabelmans, iubire, living, Oscar, oscar2023, women talking
Oscarurile de anul acesta ne-au adus filme ceva mai bune decât eram obișnuiți. Ediția 95 a fost câștigată de Everything Everywhere All at Once (7 premii), un film de care nu m-am atașat în niciun fel. Prea lung, prea enervant, poveste prezentată într-un ritm alert, cu schimbări inutile de cadru. Nu recomand, decât vizionat în reprize. „Capodopera” regizată de Daniel Kwan și Daniel Scheinert nu ne lasă relaxați în fața televizorului, de aceea la final ți se pare că ai rămas fără suflu.
Un film pe care nu îl poți uita este All Quiet on the Western Front, regia Edward Berger. Cartea scrisă de Erich Maria Remarque a stat la baza acestui film extrem de brutal. Este cumva necruțător de sincer și prezintă laconic fatalismul Primului Război Mondial.
The Fabelmans al lui Steven Spielberg este surprinzător de simpatic. Îmi doream ceva mai mult, un scenariu mai complex, dar până la urmă redă, spre final, o frază destul de înțeleaptă. Un sfat primit de tânărul Spielberg de la marele regizor al anilor ’50-’60, John Ford: „Now, remember this. When the horizon’s at the bottom, it’s interesting. When the horizon’s at the top, it’s interesting. When the horizon’s in the middle, it’s boring as shit! Now, good luck to you… and get the fuck out of my office!„
Women Talking, regizat de Sarah Polley. Printre producători se află și Brad Pitt. Too much talking, dar bunicel, te ține în suspans și nu este anost. Prezintă o lume la care nu avem acces, o viață ascunsă undeva departe, într-o comunitate religioasă patriarhală (menonită din Bolivia). Femeile sunt puse într-o situație disperată și au de ales între a nu face nimic, a lupta pentru drepturi sau să părăsească comunitatea.
Triangle of Sadness, regizor Ruben Östlund. O comedie neagră satirică, în care se observă clar discrepanța socială. Un film atât de bine realizat, încât personajele îți par obișnuite. De fapt, le întâlnești oriunde în jurul tău. Scenariul dorește să tragă un semnal de alarmă și să conștientizăm că superficialitatea modernă poate aduce sfârșitul civilizației. Din păcate, actrița principală, Charlbi Dean, a murit în timpul filmărilor și de aceea veți observa ceva interesant la sfârșit de peliculă.
Vă recomand să vedeți și Living. Un film special, cu Bill Nighy și Alex Sharp. Recunosc că nu aveam speranțe la ceva profund. Mă așteptam la o poveste obișnuită a unui om aflat la final de carieră. Nimic complicat sau emoționant. Până la urmă, totul a fost o bucurie vizuală, presărată cu lacrimi sărate.
ioan tiberiu 