Iulia Ionescu a fost gasita dupa trei zile! (stirea aici) Eleva disparuta din Bucuresti a fost recunoscuta de angajatii CFR intr-un tren care venea de la Suceava. Acestia au anuntat politia si de aici se stie povestea. Iulia este o eleva eminenta la Colegiul „Sfantul Sava” din sectorul 1. Fata de 15 ani ar fi stat la schitul Acoperamantul Maicii Domnului din localitatea Dorna Arini, la 5 km de Vatra Dornei, judetul Suceava. Nu am sa fac greseala de a scrie despre motivele ei. Vreau sa stabilesc o legatura intre Iulia si Christopher McCandless (link wikipedia). De curand, am vazut filmul „Into the Wild„, regizat de Sean Penn, nota 8.2 IMDB. Imi imaginam o capodopera si speram sa vad un film magnific. M-am inselat. Am asteptat sa se faca intuneric si am pornit filmul. Runtime: 148 min. Nu m-am panicat, doar am avut rabdare cu The Hobbit. Filmul de fata, insa, era diferit. „Into the Wild” este o drama bazata pe fapte reale. Christopher McCandless (aka Alexander Supertramp) a decis sa traiasca in salbaticie. Apoi, a murit! Crescut intr-o suburbie bogata din Washington DC, Christopher decide la 24 de ani sa intrerupa legaturile cu familia, sa renunte la conturile bancare si sa plece in Alaska. Va ganditi, probabil, ca filmul este o epopee filosofica. Daca nu s-ar fi sfarsit tragic, asa ar fi fost. Pana si Scoala cinica din Grecia antica l-ar fi considerat pe Christopher un nebun. In acele vremuri trecute, Diogene, principalul reprezentant al cinismului, se plimba cu un felinar pe strazile Atenei, strigand „Caut un Om!”. Cinismul s-a caracterizat printr-o sfidare a oricarei conventii sau norme sociale. Revenind la o data mai actuala, Christopher se plimba prin imprejurimile lacului Wentitika strigand „Caut mancare!”. Complet nepregatit pentru o viata asceta, tanarul de 24 de ani pare ca fuge de ceva. Filmul mi-a dat aceasta senzatie. El fuge de o familie dezbinata, de rigorile vietii si cerintele societatii. Totusi, aceasta fuga putea avea o urma de noblete. Nu poti arde astazi banii, iar maine sa cersesti mancare. Inconstienta asta poate parea cool! La 20 de ani am plecat de la parinti, de aceea imi permit sa-l critic pe acest „nebun”. Fac toate acestea intr-un mod melancolic. Nu arunc cu pietre, dar nici nu-l consider un erou. Exista un moment in care nimic nu mai conteaza. Acel moment in care spui „imi vine sa-mi iau campii!”. Tipul acesta a trecut la actiune. Exista sanse ca si Iulia Ionescu sa fi simtit acesta dorinta. Si-a dorit sa fuga departe de lumea dezlantuita. Bombardata de informatie, sentimente, minciuna, zgomot, ea si-a dorit sa fuga. Destinatia ei nu era Alaska, ci o manastire din Moldova. Peste tot si in toate exista o cale de mijloc. Daca descoperi aceasta cale esti fericit. Iulia, mult succes!